Alimentația omului modern

De la grâne la „fast-food”....

Progresele științei și tehnicii din ultimele decenii se văd pretutindeni. Modul de viață al generației actuale se deosebește foarte mult de cel al generațiilor anterioare, iar lucrul acesta poate fi văzut chiar și numai comparând felul în care se hrăneau bunicii sau părinții noștri, cu alimentația noastră. Hrana pe care o consumăm astăzi este prelucrată, rafinată, concentrată, îndulcită, sărată și procesată chimic în fel și chip, pentru a produce senzații gustative, fiind bogate în calorii, dar sărace în substanțe nutritive. Vitele de astăzi pot fi văzute tot mai rar pe pășuni; în schimb, din ce în ce mai multe sunt strânse în ferme zootehnice și îngrășate forțat cu antibiotice și stimulenți de creștere, în condiții de inactivitate aproape completă. Rezultatul? Vite mai mari, care dau o carne mai suculentă, cu un conținut de grăsime aproape dublu față de cel al vitelor ce se hrănesc singure pe pășune. Iar prețul pe care-l plătim pentru aceste „progrese” este enorm: ”deși mâncăm ca să trăim, ceea ce mâncăm ne poate ucide!”

Vreți să spuneți că alimentația poate fi cauză de îmbolnăvire?

Statisticile sunt destul de convingătoare. În urmă cu o sută de ani, cca 10-15% dintre americani mureau ca urmare a bolii coronariene și a accidentelor vasculare cerebrale. Astăzi, cifra s-a ridicat la aproape 40%. Tot atunci, mai puțin de 6% mureau din cauza cancerului, în vreme ce astăzi cifra este de 25%. Bolile cardiovasculare au început să facă ravagii în S.U.A. abia după cel de-al doilea război mondial, când oamenii și-au putut permite să adopte o alimentație bogată în produse de origine animală și când industria alimentară a început să producă alimente nenaturale, prelucrate, îndesate cu calorii, dar golite de nutrienți. Oare nu sunt aceste date simple coincidențe? O asemenea posibilitate este foarte puțin credibilă.

Aceasta este o problemă specifică Occidentului și țărilor cu obiceiuri alimentare de tip occidental. Locuitorii Chinei, Japoniei și Asiei de Sud-Est, care nu-și pot permite să consume alimente de acest fel, suferă foarte rar de atac de cord. La fel, majoritatea locuitorilor din Africa și America Centrală și de Sud nu prea au a se teme de diabet și boli cardiovasculare. În schimb, în America de Nord, Australia, Noua Zeelandă și în multe țări europene (printre care și România), unde alimentația este bogată în grăsime, bolile cardiace și diabetul ating proporții epidemice.

Perspectivă asupra sănătății

Cum s-au produs aceste schimbări în modul de alimentație? Până relativ recent, alimentația omului obișnuit era formată în principal din alimente obținute din grădina proprie sau din ogoarele din apropiere, suplimentată cu câteva produse cumpărate de la magazinul universal și cu carne de la animalele de pe lângă casă și de la vitele ce colindau pășunile. Bunicii noștri nu erau așteptați la piață de miile de produse alimentare frumos ambalate și intens popularizate, care pentru noi au devenit ceva obișnuit, iar restaurantele „fast-food” nu le făceau cu ochiul de la aproape fiecare colț de stradă, ca astăzi. „Coloana vertebrală” a alimentației lor o formau cerealele – grâul, orzul, ovăzul, secara etc. Pe masa fiecărei familii se găseau alimenteproaspăt gătite, servite cu felii groase de pâine de casă. Cerealele fierte, pastele făinoase, orezul, porumbul, precum și fasolea, cartofii, zarzavaturile și fructele aveau mare trecere. Aceste alimente hrănitoare, bogate în fibre, furnizau până la 53% din aportul caloric zilnic.

Însă timpurile și gusturile s-au schimbat dramatic. Cerealele integrale au fost înlocuite cu fulgi preîndulciți. Pentru mulți, masa de prânz este formată dintr-o salată dreasă din abundență cu grăsime, un hamburger și o băutură răcoritoare. În ceea ce privește cina, aceasta este deseori formată din produse reci, frumos ambalate în pachete din material plastic. Între mese, se servesc fără nici o opreliște băuturi răcoritoare, cartofi pai, gogoși, brânzoaice etc. În aceste condiții, alimentele hrănitoare, bogate în fibre, reprezintă astăzi numai 22% din totalul caloriilor unei zile, în vreme ce consumul de grăsime aproape s-a dublat, iar cel de zahăr a crescut cu 240%. Este înspăimântător!

Ce s-ar putea face?

Speranțele cele mai mari sunt legate de educație. Atunci când oamenii înțeleg că, prin prelucrare chimică și rafinare alimentelepierd mare parte din valoarea nutritivă și din fibre, adăugându-se în schimb o serie de aditivi chimici și crescând densitatea calorică, majoritatea sunt dispuși să-și schimbe modul de alimentație. Oamenii încep, de asemenea, să înțeleagă că produsele lactate și carnea trebuie folosite cât mai rar. Deși acestea conțin substanțe nutritive, majoritatea sunt prea bogate în grăsimi, colesterol și calorii și complet lipsite de fibre alimentare. Atunci când preocupările noastre legate de alimentație se vor deplasa din zona produselor de origine animală și a alimentelor rafinate, prelucrate chimic, către creșterea consumului de glucide complexe, conținute în produse alimentare de origine vegetală, bogate în fibre, vom suferi de mai puține boli și ne vom bucura de o sănătate mai bună. De fapt, acest lucru are deja loc în unele țări: din 1970, de pildă, în S.U.A. a început să scadă consumul de carne, lapte integral și ouă, lucru ce a dus la scăderea numărului de infarcte miocardice și de accidente vasculare cerebrale. Așadar, dovezile științifice există. Practic, astăzi nu mai sunt motive de îndoială.

Este limpede că drumul spre o sănătate mai bună și o viață mai lungă nu trece prin modernele restaurante „fast-food” sau pe lângă atrăgătoarele „snack-baruri” sau bufeturi cu gustări rapide. Acest drum cotește către alimente consumate așa cum provin ele, din grădinile și ogoarele pe care sunt cultivate, către fructe proaspete, zarzavaturi și legume care mai de care mai aromate și mai gustoase și către boabe aurii de grâu.

Aileen Ludington Hans Diehl Lifestyle Medicine Institute Loma Linda, California