Despre obezitate și combaterea ei

Medicii avertizează mereu că, atâta timp cât oamenii vor consuma foarte multe mâncăruri în combinații - grase, sărate sau dulci - și vor avea o viață sedentară, acest flagel nu va putea fi combătut. Problemele de greutate reprezintă un factor favorizant în evoluția multor boli cronice, printre care diabetul de tip 2, arteroscleroza, diverse forme de cancer și predispun la hipertensiune arterială și accidente vasculare. De altfel, 90% dintre cei care suferă de diabet de tip 2 sunt supraponderali sau obezi. Standardul internațional pentru determinarea obezității este indicele de masă corporală (raportul dintre greutate și înălțimea la pătrat : IMC = G/T2). O persoană este considerată supraponderală dacă indicele depășește valoarea 25 și obeză dacă valoarea este mai mare de 30. Mai bine de 50% dintre români stau rău cu greutatea, din păcate.

Factorii implicați în combaterea obezității sunt multipli: sociali, economici, profesionali, familiali și individuali. Obezitatea reprezintă, de asemenea, o problemă cu care și copii se confruntă din ce în ce mai des. În ultima vreme, pe lângă eforturile educaționale ale părinților de ai învăța pe aceștea cum să mănânce sănătos și să facă mișcare în mod regulat, copiii au început să fie afectați de obezitate la fel ca și adulții. Aceste tratamente includ medicamente ce controlează greutatea dar și ședințe de psihoterapie.

Ce poate determina apariția obezității?

1. Reducerea caloriilor din alimentație, creșterea numărului de mese din timpul zilei, renunțarea la mesele după ora 18 și mărirea efortului fizic sunt principalele modalități de tratare și prevenire a obezității. Pentru a scăpa de surplusul de kilograme, este obligatorie: reducerea aportului caloric sub necesarul zilnic stabilit în funcție de vârstă și mișcarea fizică regulată. La persoanele cu tendințe spre obezitate, se impune un regim alimentar moderat și constant, menținut atât în perioada de slăbire, cât și ulterior. Se începe cu reducerea în trepte a necesarului de calorii, din care se scad câte 200-300 calorii/zi, până se ajunge la un plafon constant de 1.200-1.500 calorii/zi. Un regim sănătos al persoanelor supraponderale constă în renunțarea la unele alimente cu mare aport energetic și adoptarea unui regim hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic, hiposodat. Noua dietă alimentară trebuie desfășurată pe o perioadă prelungită, ajutând organismul să elimine treptat, grăsimile și toxinele, să reducă apetitul de a mânca mult și să asigure o stare de sănătate normală, fără a recidiva spre obezitate ulterior.
2. Tratamentul medicamentos al obezitățiise administrează numai la recomandarea medicului, existând medicamente aprobate pentru tratarea obezității ce acționează la nivel central - prin inhibarea apetitului -, sau la nivel intestinal, prin inhibarea absorbției grăsimilor. Tratamentul implică mai multe etape care trebuie parcurse, cu stabilirea unor obiective care se ating treptat până la atingerea greutății dorite.
3. În Marea Britanie, specialiștii au propus drept soluție introducerea unei taxe pe alimentele de tip junk food și pe băuturile dulci carbogazoase. În vederea descurajării consumului de băuturi carbogazoase și de alimente de tip fast food care sunt responsabile de creșterea numărului de cazuri ale obezității, mai ales în rândul copiilor, o organizație de Anglia denumită Action on Sugar a propus guvernului introducerea unei taxe pe zahăr. Organizația Mondială a Sănătății a eliberat un raport potrivit căruia persoanele care consumă alimente nesănătoase și procesate în exces, alături de băuturile carbogazoase, sunt cele mai afectate de o astfel de modificare a prețurilor. Organizația este de părere că încurajarea unui consum redus de băuturi și alimente nesănătoase ar putea avea efecte puternice de diminuare a epidemiei globale de obezitate și a diabetului și ar putea, totodată, promova o nutriție sănătoasă.
4. Un studiu recent realizat de Universitatea din Stanford care susține importanța respectării ritmului de odihnă, arată că persoanele care dorm mai puțin de cinci ore sunt predispuse spre obezitate. În acest timp mai scurt de odihnă se produc niveluri mai mari de grelină și mai puțină leptină, comparativ cu cei care dorm, de exemplu, șapte - opt ore. Consecința cea mai importanta a acestor alterări neuroendocrine este creșterea poftei de mâncare. Mai rău este că în aceste situații simțim nevoia să mâncăm alimente hipercalorice bogate în carbohidrați care consumă energia pe care o producem în timpul somnului, se produce o supra-alimentare care duce la creștere în greutate. Nu numai că avem pofta de alimente nesănătoase, dar scade și cheful de a face exerciții fizice, iar rezultatul este combinație explozivă care favorizează acumularea de grăsimi.
5. Dietele drasticepe care le parcurgem în anumite perioade au mult mai multe efecte negative asupra organismului, față de beneficiile eliminării câtorva kilograme ȋn plus, pentru o perioadă scurtă de timp. Imediat ce dieta încetează, organismul fiind privat de anumite substanțe nutritive, în timp, efectul imediat este de acumulare de kilograme, metabolismul fiind extrem de încetinit. Automedicația, ȋn mod special, utilizarea pastilelor pentru slăbit este total neindicat, dacă pastilele de slăbit sau dietele de slăbit ar da rezultate, noi toți am fii perfecți, așa cum ne-am dori. Dar, se întâmplă oare asta? Nici poveste… Mare atenție și la utilizarea preparatelor hormonale, mai ales a anticoncepționalelor, ȋn cazul femeilor, toate acestea pot aduce dereglări și plus de kilograme.

Dacă putem găsi cauze fiziologice pentru care unele persoane suferă de obezitate - în principal dereglările hormonale -, aportul unui exces alimentar nu poate fi explicat. De ce doar unele persoane ajung să mănânce în exces și de ce sistemul hormonal prezintă dereglări? Există ceva la nivel de adaptare emoțională, ceva ce pornește din starea psihică a omului, acestea fac diferența. Consecințele obezității sunt nu doar de ordin individual, ci și psihosocial și social, dat fiind faptul că obezitatea e determinată atât de supraalimentație, cât și de accelerarea ritmurilor sociale, care perturbă procesul de alimentație. Consumul exagerat de hrană ar putea fi expresia unei tendințe inconștiente față de stresul psihic, de amenințare.

Ce putem face ca să învingem obezitatea?

Pentru a înțelege necesitatea consilierilor psihologice în cazul scăderii în greutate, mai ales în cazul persoanelor obeze, putem apela la datele statistice care ilustrează faptul că 95% dintre cei care pierd din greutate mai mult de 20 de kilograme se îngrașa cu cel puțin același număr de kilograme în următorii 3 ani, ceea ce demonstrează că dependența de mâncare (consumul în exces) nu este neapărat de ordin fiziologic. Această atitudine ține mai degrabă de natură psihologică, dat fiind faptul că în timp se revine la obiceiurile alimentare inițiale. În acest context este evident că nu este suficient doar un control alimentar, acesta fiind eficient în timp atunci când este în asociere cu consiliere psihologică sau psihoterapie. Putem astfel înțelege procesul de intervenție prin rezultate asupra consumului alimentar excesiv cât și a cauzelor care provoacă acest exces. Schimbarea dietei, multă mișcare, somnul bun și consiliere psihologică, aceasta este rețeta de vindecare!