Lavinia BratuPsiholog · Biolog · Autor · Doctor în medicină

Atenție la consumul laptelui de vacă - 1

Card „#ziua2 Atenție la consumul laptelui de vacă 1”, cu un vițel care suge

Laptele de vacă nu este recomandat a se consuma zilnic și nici în cantități mari!

Cu acest gând îți scriu aceste rânduri. Pentru a înțelege cum acest produs, la scară industrială în cantități enorme produs azi (vorbim de un sistem intensiv de creștere a vitelor), ar putea fi unul dintre factorii indigestiei, alergiilor, disfuncțiilor digestive sau proceselor inflamatorii din corp. Dacă nu ai nici una dintre afecțiunile amintite aici, dacă nu cunoști pe cineva care să sufere de acestea, acest articol cu siguranță nu este pentru tine. Însă, poate știi pe cineva…

Dacă te simți balonat uneori, suferi de constipație, flatulențe, ești alergic la ceva sau ai alte afecțiuni alăturate proceselor inflamatorii atunci, cu siguranță, acest articol este și pentru tine. Oricât de incomod te va face să te simți, vezi ce poți lua cu tine de aici. Vezi, cum e fără produse lactate 30 de zile. Uneori este suficient și atât, ca să poți singur să faci alegerile mai conștient, de aici înainte.

”Mulți nu înțeleg nici astăzi că laptele de vacă prejudiciază organismul de minerale, inițiază dezechilibre hormonale și de metabolism...”

Vin către voi, pas cu pas, și intru în constituienții laptelui; vă prezint implicațiile pe care aceștia le au asupra organismului, din cercetările pe care le poți găsi și tu pe site-urile de specialitate. Cine nu crede să nu respingă din capul locului ca fiind false acest cercetări. Dimpotrivă, lecturați cu deschidere acest articol, lăsând convingerile limitative deoparte.

Laptele a intrat in sfera preocupărilor specialiștilor datorită bogăției sale de calciu și minerale. Din punct de vedere caloric, laptele integral, cel neprelucrat (nici nu voi pomeni despre cel pasteurizat!), conține: 20% proteine, iar un pahar de lapte conține tot atât de mult colesterol cât o bucată de friptură de 100 grame! Și, să nu pierdem din vedere faptul că avem un obicei alimentar cu prea multe grăsimi deja - aproximativ 40% din necesarul caloric/zi în loc de 30%!). Consumăm și proteine în exces (peste 100gr/zi în loc de aproximativ 1gr. proteină/kg corp!) și aproape deloc fibre alimentare. Lipsesc legumele din dieta multora dintre noi, din păcate...

”Consumul de lapte nu face decât să îngreuneze un sistem metabolic deja suprasolicitat...”

"Consumăm laptele degresat", o să spuneți, doar că acela intră în sfera pasteurizării. Nu zăbovesc asupra lui, pot spune doar atât: lactoza cât si proteinele greu digerabile - cazeina - fac ca laptele să stea mult în stomac, fiind greu de digerat, reprezentând același ”balast” ca și în cazul laptelui nedegresat. În plus, procesul de degresare implică o tehnologie ce lasă o informație deloc bună pentru organism. Ei bine, dacă e consumat doar ocazional, nu este îngrijorător. Însă, a avea zilnic în dietă lapte sau lapte degresat poate reprezenta un factor declanșator a diferitelor afecțiuni și disfuncții în organism.

”Paradoxul abia acum începe...” E adevărat că laptele are un conținut mare, mult prea mare de calciu, da? Ok! ”Statisticile evidențiază că, țările cu cel mai ridicat consum de lapte au cea mai ridicată rata a osteoporozei.”Cum așa? Prin faptul ca organismul pierde Ca încercând să metabolizeze excesul de proteine adus de lapte (un procent de 20% față de 11-13% cât ar fi necesar). Așadar, în special cu Doamnele vorbesc acum, laptele nu ne ferește de osteoporoză și nu ne îmbogățește cu Ca…

”Consumul de lapte zilnic și în exces produce demineralizarea oaselor, produce mari dezechilibre în timp, sistemului hormonal...”

În urma consumului zilnic de lapte, excesul de proteină ce se descompune în tractul digestiv, încarcă intestinele cu un sediment vâscos, care este absorbit ulterior în sânge. Pe măsura ce acești produși se acumulează, prin consumul regulat, organismul încărcat se străduiește a le elimina prin piele (acnee, pete pe față, etc) și prin plămâni (guturai). Cele ce nu se elimina astfel, se descompun în interior, formând un mucus ce dă naștere la infecții, cauzează reacții alergice și încarcă articulațiile cu depozite de Ca.

”Știați că multe persoane cu astm bronșic, cu infecții auriculare, acnee sau ciuperci frecvente, s-au vindecat complet prin simpla înlăturare din alimentație a produselor lactate?”

Vă mai aduceți aminte, Doamnelor, de ce copiilor, când fac roșu în gât, nu avem voie sa le dăm lapte?

”Laptele favorizează staza mucusului, favorizează dezvoltarea bacteriilor, adică a infecțiilor în corp…”

Laptele conține hormoni, dezechilibrează balanța sistemului endocrin feminin, prin consumul regulat sau în exces. Aceste efecte se agravează odată cu aportul administrării hormonilor artificiali sintetici animalelor, în scopul creșterii producției de lapte. Și toate acestea distrug delicatul echilibru al sistemului endocrin.

”Apar frecvent infecții vaginale, tulburările menstruale, infertilitatea, chisturile, fibroamele, ovare polichistice? Din păcate, laptele nu îndepărtează aceste afecțiuni ci le apropie de noi!”

În lucrarea "Hrană și Vindecare", dieteticianul Anemarie Colbin descrie efectul dezastruos al laptelui asupra organismului femeilor și faptul că anumite discfuncții (inclusiv migrenele si dizarmoniile perioadei ciclului menstrual) au încetat complet, odată cu întreruperea consumului de lapte. Astfel, ar fi bine să ne informăm, să știm și să nu așteptăm semnale de alarma de la organism…

”Se sugerează tot mai mult că laptele de vacă joacă un rol în dezvoltarea bolilor cronice degenerative, netransmisibile, în timp ce laptele de capră este susținut ca având mai multe beneficii pentru sănătate. Laptele de vacă este o sursă bogată și ieftină de proteine ​​și calciu și un aliment valoros pentru sănătatea oaselor. În ciuda conținutului lor ridicat în grăsimi saturate, consumul de produse lactate întregi în grăsimi nu pare să provoace modificări semnificative ale variabilelor de risc de boli cardiovasculare. Introducerea timpurie a laptelui de vacă este un puternic determinant negativ al stării de fier. Laptele de vacă nemodificat nu îndeplinește cerințele nutriționale ale sugarilor, deși este acceptabil să se adauge cantități mici de lapte de vacă la alimentele complementare. Alergia la proteinele din laptele de vacă are o prevalență cuprinsă între 2 și 7%, iar vârsta de recuperare este de obicei în jur de 2-3 ani. Dovezile care leagă consumul de lapte de vacă de un risc ulterior de diabet de tip 1 sau de tulburări cronice degenerative, netransmisibile (obezitate, sindrom metabolic, diabet de tip 2, hipertensiune arterială) nu sunt convingătoare. Laptele protejează probabil împotriva cancerului colorectal, dietele bogate în calciu sunt o cauză probabilă a cancerului de prostată și există dovezi limitate care sugerează că consumul ridicat de lapte și produse lactate crește riscul de cancer de prostată. Nu există dovezi care să susțină utilizarea unei diete fără lapte de vacă ca tratament primar pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist. Laptele de capră nemodificat nu este potrivit pentru sugari din cauza conținutului ridicat de proteine ​​și minerale și a unui conținut scăzut de folați. Laptele de capră nu are un avantaj nutrițional clar față de laptele de vacă și nu este mai puțin alergenic. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a declarat recent că proteinele din laptele de capră pot fi adecvate ca sursă de proteine ​​pentru laptele de continuare și pentru sugari, cu condiția ca produsul final să respecte criteriile de compoziție stabilite în Directiva 2006/141/CE.” - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24029787/

Nu avem nici o concluzie, mai sunt atât de multe de spus. Însă, amintesc acum că produsele obținute din laptele de vacă, bune pentru consum sunt untul de casă, smântâna și iaurtul/chefirul/sana. Laptele și brânza de capră se apropie mult de dimensiunea moleculară a celulelor umane și se pot consuma fără riscul îmbolnăvirii. Iar laptele de vacă (mai ales de la animale crescute în mediu industrial intensiv de creștere) nu este recomandat pentru copii și adulți.

Bibliografie:

Virginia Faur, "Cât de puțin cunoaște omul pe sine" - FAVISAN

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24029787/