”Stresul poate să paralizeze sistemul imunitar“ - Dumitru Constantin Dulcan

Intr-un interviu pentru Weekend Adevărul“, Medicul neurolog Dumitru Constantin Dulcan (76 de ani), cel care scria în 1981 „Inteligența materiei“, o carte care a bulversat comunitatea științifică românească, vorbește despre medicamentele viitorului, dar și despre rolul nefast al stresului în viața noastră.

Care sunt mecanismele care declanșează boala în organism și ce rol joacă stresul în provocarea bolii?

Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan: Stresul are un rol foarte nefericit. Stresul este reacția pe care o are organismul la o traumă care poate să fie fizică, psihică, emoțională. Stresul în organism are efect asupra a trei elemente structurale esențiale:

• neuronul,
• ADN-ul, adică substratul genetic al organismului și
• sistemul imunitar.

În ceea ce privește neuronul, stresul blochează neurogeneza, formarea de noi neuroni sau formarea de noi conexiuni. Și iată că în secolul nostru vorbim de o frecvență din ce în ce mai mare, de o morbiditate crescândă a bolii Alzheimer, deci a pierderii capacității intelectuale. Asupra acidului dezoxiribonucleic, deci asupra substratului genetic: cromozomii au niște proteine la capetele lor cu rol de protecție, se cheamă telomeri. Stresul acționează asupra acestor telomeri, pe care îi scurtează astfel.

....

Un exemplu: există date de care dispunem, ale unor oameni care s-au ocupat de domeniul geneticii, și care spun că, de pildă, în cazul unei mame care are un copil cu o suferință cronică, se poate constata la nivel de telomeri că este mai în vârstă cu 10 ani decât vârsta din buletin. Există experiențe care arată că supunerea la stres are efectul acesta și, dimpotrivă, scoaterea din stres a individului, alături de o anumită alimentație, poate să refacă acești telomeri. Sunt experiențe ale unor oameni de știință din Statele Unite ale Americii, mergând prevalent pe ideea de alimentație vegetariană.

Cu sistemul imunitar ce se întâmplă?

Asupra sistemului imunitar – un stres, o furie, o mânie de cinci minute poate să blocheze celulele sistemului imunitar aproape până la cinci-șase ore. Sistemul imunitar este acel sistem de celule și organe care produc limfocite. Acestea ne apară de virusuri, de bacterii și își fac datoria circulând în permanență în organism. De pildă, celulele care mor trebuie îndepărtate. Iar în organism există celule limfotice killer sau ucigașe, care înglobează aceste celule care mor, pentru că altfel ele se pot fixa pe un loc, creează inflamație și de aici ne putem trezi cu tot soiul de boli, inclusiv cancer. Așadar, aceste celule numite medical „NK“ sunt extrem de utile, ele trebuie să circule în permanență în organism ca să poată și să ne apere împotriva tuturor acelor substanțe care sunt străine de corp. Stresul le tulbură eficiența.

Spuneați la un moment dat că lumea modernă este supusă enorm de mult la stres.

Tehnologia ne-a oferit foarte multe avantaje, dar în același timp a depășit ritmul nostru biologic de adaptare. Uitați-vă și la ce se întâmplă în mass-media: toate știrile pe care le urmărești numai lucruri rele anunță. Toate astea ne afectează. Dincolo de asta, există în viața tuturor oamenilor care trăiesc în lumea asta și suferințe, necazuri.

Dar cum să facem să ne ferim de acest stres? Sunt o mulțime de probleme cu care ne confruntăm zilnic?

Sigur că este esențial să nu te implici. Implicarea emoțională într-un fenomen negativ, într-o știre de la televizor etc. îți consumă enorm de multă energie. Trebuie să te aperi încercând să te detașezi, asta înseamnă autoeducație, să cunoști ceva despre tehnici de apărare de stres și, sigur, să-l eviți. De exemplu: te duci la șeful tău și, dacă știi că o să-ți facă scandal, deja să anticipezi, să încerci să fii cât se poate de indiferent, să-ți pui un baraj. E una dintre tehnicile de apărare. Sigur că nu poți să eviți complet stresul, fiindcă trăim într-o lume în care vrem-nu vrem, avem și stres. Fiecăruia dintre noi i se îmbolnăvește cineva, îi moare cineva, ne mor prieteni, ne mor din familie, acestea sunt stresuri care sunt inevitabile, fac parte din biologia noastră.

Evident, acestea sunt situații în care nu poți rămâne indiferent. Îți moare cineva, nu poți să râzi, este anormal, astea sunt lucruri care țin de naturalețea lucrurilor, nu despre asta discutăm. Dar eu vorbesc de celelalte cazuri, în special de stresul pe care ni-l provoacă urmărirea știrilor negative, pe care cineva ni le toarnă pe gât gratuit, numai ca unii să câștige audiență. Cred că societatea ar trebui să gestioneze stresul și sunt multe mijloace. Cred cu toată tăria: condiția este ca oamenii care ne conduc să aibă și ceva noțiuni de psihologie socială, așa acum trebuie să aibă noțiuni de filosofie economică.

Dar, oare ce putem face concret?

Fiecare dintre noi trebuie să facă efortul să se schimbe, în primul rând să nu-l streseze pe cel de lângă el, pentru că în momentul în care eu îl stresez pe celălalt, mă stresez implicit și pe mine însumi. Această schimbare trebuie să înceapă cu fiecare din noi. Deci avem nevoie la nivel social de o gestionare a stresului, dar și la nivel individual și când vom reuși toate lucrurile acestea putem să mai vorbim atunci și de sănătate și de o existență cât de cât armonioasă.

Alimentația ce rol joacă în menținerea unei stări bune de sănătate?

Sunt trei prafuri albe otrăvitoare: sarea multă, zahărul alb și făina albă. Nimeni nu vrea să mănânce pâine integrală. De ce mâncăm pâine albă, care este secată de toți nutrienții din ea? Pâinea integrală este cea sănătoasă organismului nostru. Fumatul face, de asemenea, foarte rău, aditivii alimentari care se pun pentru conservare, coloranții, toate aceste lucruri ar trebui să fie evitate.

Medicina actuală este foarte bogată în tot felul de instrumente sofisticate, medicamente de toate felurile pentru orice simptom, dar vedem și din ce în ce mai mulți oameni bolnavi. Care credeți că este viitorul acestei industrii medicale?

Deocamdată nu e foarte roz situația, pentru că, la nivelul nostru de dezvoltare economică, nu suntem în stare să cumpărăm tot ce ar fi nevoie. Nu e roz pentru că deocamdată avem posibilități financiare limitate, care nu prea ne asigură o medicină așa cum ar trebui să fie, dar având în vedere evoluția tehnologică, într-un viitor apropiat, eu cred că lucrurile acestea vor avea un cu totul alt aspect. De plidă, se discută ideea unui model de medicament: câmpul substanței respective să se imprime pe mijloace electronice și acel câmp, proiectat asupra unui pacient cu o anumită boală, să poată funcționa așa cum funcționează substanța de bază în sine. Experiențele acestea s-au făcut între Paris și Chicago. De exemplu, la Chicago se afla un animal de experiență, un șobolan, și de la Paris i s-a proiectat pe sistem electronic efectul unui tonic cardiac și cordul respectiv a răspuns. Imaginați-vă ce ar însemna în viitor în loc să cumperi medicamente care costă imens de mult, să vii doar cu modelul unui medicament, să imprimi aspecte de câmp cu proprietățile terapeutice și chimice ale acestuia și să-l proiectezi asupra unui bolnav, lucru care ar costa mult mai puțin. Asta ar putea fi una dintre formele de aplicare a medicinii. Dincolo de asta, observați nevoia în creștere de transplanturi de organe, încercările de a se obține organe noi, în clipa de față, fie pe cale genetică, fie prin celule stem.

Detaliați, vă rog....

De exemplu, din 100 de celule, organismul îmi transformă în neuroni sau celule gliale (n.r. – cu rol de susținere a neuronilor) 50, una la trei-patru luni, dar necazul este că nu putem să le dirijăm și nu știm cum face organismul de-și produce ceea ce îi trebuie, așa încât uneori celulele stem pot să ia cale oncogenă. Deci nu suntem încă în situația de a stăpâni bine toată metodologia de a obține tot ceea ce dorim dintr-o celulă stem, dar sigur, acesta este un stadiu relativ de început. Sunt ferm convins că în viitor, omenirea, prin studii asidue, va ajunge să stăpânească și tehnica celulelor stem. Deci viitorul în sensul acesta este destul de promițător: putem să obținem o medicație pe o cale mult mai ieftină, putem să obținem organe chiar pe cale artificială, putem să obținem diverse tipuri de tehnici noi medicale, putem să uzăm în viitor într-un mod convenabil de celulele stem, așa încât iată că medicina, putem spune, are foarte multe perspective de a avea un viitor dorit.

Credeți că suntem într-un proces de evoluție spirituală sau dimpotrivă, de involuție, având în vedere proliferarea vulgarului și a mediocrității?

Suntem la două niveluri cumplit de distante. Este un nivel de evoluție spirituală superbă și unul care din ce în ce cade mai mult, mai mult. Revoluția ne-a adus nouă și foarte multe lucruri bune, dar și foarte multe lucruri de care ar trebui să fim foarte departe. Eu nu sunt de acord cu vulgarizarea culturii, cu vulgarizarea limbajului. Cuvintele noastre, sentimentele noastre și acțiunile noastre au două finalități concrete și distincte, una este pozitivă și una este negativă. Cea negativă ne îmbolnăvește pe noi, cei care le gândim, le spunem, îi îmbolnăvește pe semenii noștri, îmbolnăvește universul, creează o disfuncționalitate în Univers prin capacitatea de propagare. Gândul este un câmp de energie modulată în semnale purtătoare de informații. Acest câmp se degajă ca orice câmp fizic și atunci să nu ne mirăm că aici avem secetă și dincolo inundații și atâtea necazuri din punct de vedere natural, pentru că astea sunt gândurile noastre, o bună parte din ele. Orice gând negativ, care înseamnă ură, invidie, ostilitate, agresivitate, violență, inclusiv pronunțarea cuvintelor vulgare ne face rău și nouă, și Universului.

Deci, noi trebuie să fim extrem de atenți, să ne controlăm gândirea și emoțiile, pentru că altfel ne putem îmbolnăvi. În momentul în care noi percepem realitatea, participăm și aducem din câmpul cuantic una din posibilitățile realității, noi ne creăm realitatea, cuvintele noastre devin substanța noastră, ceea ce spun eu bine sau rău, asta devine substanța mea, dacă este rău, negativ, ceea ce mi se întâmplă mie nu e bine. Ne trezim cu tot felul de eczme, de tumori și ne întrebăm cum au venit. Uite așa au venit, din ceea ce vorbim, din ceea ce gândim, din ceea ce simțim și ceea ce facem.

„Să ne controlăm gândirea și emoțiile, pentru că altfel ne putem îmbolnăvi...“

Articol preluat de pe adevărul.ro

https://www.youtube.com/watch?v=gw5pNUwSDAM