Umblă desculț prin iarbă

”De obicei, în viața omenească, lucrului desăvârșit, celui mai folositor, i se dă cea mai puțină importanță. Se atribuie valoarea absolut cea mai neînsemnată. Adeasea, nici nu este luat în seamă, ba chiar este ocolit. Umblatul desculț are o însemnătate atât de mare pentru natura omenească, încât, dacă fiecare i-ar recunoaște importanța, n-ar renunța niciodată, cu desăvarșire la a umbla desculț. Pentru a crește copii sănătoși, robuști și rezistenți, nu cred să existe vreun mijioc mai bun decât umblatul desculț. Ca și copilul, așa și omul matur, va putea să își mai aline soarta, prin umblatul desculț într-o grădină sau pe pietre ude. Și, oricine ai fi tu, drag cititorule, nu neglija de a umbla din când în când desculț, timp de cateva minute... De nu poți s-o faci într-un loc deschis sau descoperit, poți s-o faci în locuința ta, sau în camera de dormit, înainte de culcare. Întotdeauna vei simți efectele excelente ale acestuia.
Fericit e omul care și-a deprins picioarele să reziste la orice temperatură; nefericit însă acela ale cărui picioare și al cărui corp sunt moleșite și răsfățate.
Umblatul desculț ne deprinde, mai mult decât orice, cu pămantul și ne intărește nervii. Simțim cel mai mare bine, atunci când suntem în contact cu pământul. Cauza acestui fapt este că mersul desculț conduce sangele în jos și astfel picioarele sunt hrănite de sânge în modul cel mai prielnic.
Omul care merge desculț nu are niciodată picioare reci; prin urmare, ele au totdeauna sânge din abundență și sunt întotdeauna robuste.
Dacă picioarele sunt bine hrănite, atunci se impiedică năvălirea sangelui în partea de sus a corpului. Dacă picioarele sunt fortificate și dacă circulația sângelui este normală, atunci nu prea se pot produce stagnări sau un flux anormal al sângelui.
Prin umblatul desculț nu numai că se reglează circulația sângelui și se întăresc picioarele, dar se produce o influență în partea de jos a corpului. Din cauza moleșirii și a picioarelor reci, sângele pătrunde sus și frigul de la picioare are o acțiune și asupra abdomenului; astfel se nasc foarte ușor răceli.
Dacă abdomenul este moleșit, răsfățat, atunci el este predispus la o mulțime de boli. Așadar, picioarele, devenite rezistente prin umblatul desculț, întăresc și sprijină abdomenul. Picioarele moleșite vatămă abdomenul prin diferite afecțiuni.
Câte pustiiri nu cauzează adesea deranjamentele în circulația sângelui, mai ales la femei! Dar ele s-ar evita dacă picioarele ar fi deprinse, cum se cuvine, cu frigul, prin umblatul desculț, din când în când... Căci, prin deprinderea picioarelor cu frigul, adică prin întărirea nervilor cu ajutorul umblatului desculț și abdomenul ar fi pus în cea mai bună stare posibilă. Tocmai femeilor, le recomand umblatul desculț, din mica lor copilărie și până la vârsta cea mai înaintată, lor chiar mai mult decat bărbaților le prinde atât de bine a practica acest obicei întăritor! Dacă femeile au picioare răsfățate și un abdomen răsfățat, moleșit, atunci sunt supuse la fel de fel de neajunsuri și suferințe...
Dacă afluxul sau năvălirea sangelui în plămâni este mare, cauzează dificultăți de respirație și dispoziție la tuse, atunci cauza iarăși va fi, mai ales, că picioarele și pântecele sunt prea moleșite, prea răsfățate. Și, tocmai de aceea determină un prea mare aflux de sânge înspre partea superioară a corpului.
Umblatul desculț va regla circulația sangelui și va intări nervii, făcând corpul mai rezistent la boli.Câte mii și mii de oameni au mai totdeauna dureri de cap și au luat doctorii numeroase fără nici un folos... La întrebarea: Cum vă sunt picioarele? Răspunsul lor este: mai tot timpul, reci ca gheața!
Să facă cineva încercarea și să umble desculț pe drum sau prin iarbă, chiar dacă n-ar avea dureri de cap, dar capul tot i-ar fi puțin cam îngreunat. Va simți îndată că se produce un aflux de sus în jos de energie bună și tot capul se ușurează, din ce in ce mai mult.
Astfel, umblatul desculț este și cel mai bun mijloc preventiv contra diferitor boli, deoarece intărește nervii și reglează circulația sangelui. Căci, cele dintâi cauze ale celor mai multe boli sunt veșnic moleșirea, răsfățarea corpului și deranjamentele în circulația sângelui. Nu vedem oare cu ce dor așteaptă copiii de la țară reîntoarcerea primăverii, numai și numai fiindcă atunci pot umbla iarăși desculți? Se simt așa de comozi și de ușurați, aceasta le face atat de mult bine, încât desigur nici un copil n-ar încălța ciorapi și ghete, dacă n-ar fi silit de părinți.
Umblatul desculț trebuie recomandat tuturor celor care sunt nevoiți să lucreze într-un local închis nu numai pentru ca să-și procure ușurare, ci pentru ca să prevină multe boli ce se ivesc foarte ușor din această lipsă de activitate a corpului, când spiritul se obosește prea mult, iar corpul prea puțin.
Umblatul desculț poate fi comparată cu un plasture care trage jos, în picioare, tot ce e mai puțin bun, dintre cele rele. Și, de aici le scoate apoi afară, eliminându-le din corp. Începutul oricărei întăriri a nervilor este și va fi totdeauna, umblatul desculț.
Cel dintâi și cel mai necesar lucru este ca, corpul să aibă căldura sa naturală deplină, adică nu trebuie să simtă frig, nici să tremure. Această căldură trebuie să și-o procure ori stând mai întai într-o baie încălzită, sau încălzindu-se prin mișcare și muncă.
Se naște acum intrebarea: Cât trebuie să fie cineva de încălzit și dacă poate cineva să intre în apă și când este nădușit?
Răspunsul este:Căldura naturală cea mai mare este cea mai bună pentru lupta cu apa rece. Cine face baie când este nădușit, acela va avea și succesul cel mai complet, și dacă cineva ar fi într-adevăr într-o stare așa încât nădușeala să curgă de pe el în toată puterea cuvântului, adică de pe frunte și de pe tot corpul, atunci desigur va obține cu desăvârșire cel mai mare succes. Aceasta se explică foarte ușor: dacă căldura e o putere contra apei, apoi căldura cea mai mare trebuie să fie puterea cea mai mare. Se zice că, de obicei, sângele e încălzit și înfierbântat când e căldura mare. Această stare devine cea mai mare binefacere pentru cel asudat, ca și cand și-ar șterge mâinile și obrazul când este asudat. Dacă pulsul este în căldură și din cauza umblatului 150 de bătăi pe minut înainte de baie, atunci după baie, nu va mai face decât 80, cel mult 90 de bătăi.
La întrebarea: Cât timp trebuie să dureze o baie cu apă rece?
Răspunsul este: Baia cea mai scurtă este cea mai bună. Durata obișnuită este de la una pană la două secunde; numai în mod excepțional poate fi și de la cinci pană la șase secunde. Tocmai în această privință s-au comis până acum cele mai mari greșeli, căci băile au fost de o durată prea lungă și prin aceasta s-a exercitat o adevărată tiranie contra corpului. Una sau două secunde însă nu vor sustrage multă cădură și de aceea se face si plăcuta. Acestei durate scurte i se datorește faptul că apa rece nu mai este așa de temută în ziua de astăzi; baia nu ține decât cateva clipe, te ușurează foarte iute și nu-ți cauzează nici fiori reci, nici frig.
Acum se naște intrebarea: Cât de rece trebuie să fie apa?
Răspunsul este: Cu cât e mai rece, cu atât e mai bine. Eu am făcut multe băi și am sfătuit și pe alții să facă băi în care am mai pus și zăpadă. Dacă pentru întâia oară cineva se teme de o astfel de baie, apoi a doua oară intră în ea cu atât mai voios, cu cât s-a convins că apa cea mai rece dezvoltă, în timpul cel mai scurt, căldura cea mai plăcută.
Așadar: apa cea mai rece este cea mai bună!
Se naște altă intrebare: Trebuie oare să intre cineva in apă săltand sau sărind?
Răspunsul este: Să intre în apă încetișor si tot așa să înceapă și cu dușurile, de jos in sus, pentru ca astfel corpul să fie tratat cu mult menajament.
O altă chestiune preocupă pe mulți, și anume: Cand trebuiesc făcute băile? Fiindcă acțiunea asupra organismului se face în mod foarte lin și nu îl atacă sau îl obosește mult, nu trebuie să fim prea îngrijorați în privința timpului când trebuie să facem o astfel baie. Aici trebuie să facem negreșit o deosebire între un începător, care nu e încă deprins cu apa și un om care și-a deprins corpul cu apa Așa cum, de pildă, pentru oricine se spală pe mâini, îi este indiferent timpul în care o face...
Timp de doi ani de zile și mai bine am făcut baie zilnic, cum mă ridicam din pat; am făcut și seara după ce îmi isprăveam treburile; de asemenea m-am scăldat foarte adesea înainte de masă și de multe ori imediat după masă. Și, departe de a-mi fi cauzat vreun rău, mi-a făcut numai bine. Cu timpul am căpătat o căldură naturală atat de mare, încât nici nu mai aveam nevoie să fac mișcare; de obicei eram mai cald după baie, decât înaintea ei. După convingerea mea, începătorii să nu intre în apă înainte de masă, nici imediat după masă, fiindcă dacă se pune cineva la masă îndată după baie, căldura necesară nu vine așa de curând.
Seara, înainte de culcare, de asemenea să nu se scalde un începător, fiindcă pe vremea aceea corpul este ostenit și predispus la somn, la odihna și baia îl obosește prea de tot. Așa că, de multe ori somnul este neliniștit din cauza aceasta. Prin urmare, nu sfătuiesc a se face baie înainte de culcare; cunosc, însă, mai mulți care își fac baia înainte de culcare și dorm dupa aceea mai bine decât oricând. Aceștia să urmeze astfel și nu vor avea nimic de regretat.
Corpul trebuie tratat cu mult manajament în toate privințele. Cine are timp și ocazie, este bine să facă băile dimineața; dar pentru cine vrea să le facă după prânz, timpul cel mai potrivit este, un ceas după prânz, sau un ceas înainte de cină. Dușurile reci de apă sunt foarte bune și noaptea, dacă se scoală cineva din pat, după primul somn, și cand corpul posedă cea mai multă căldură naturală, fiind mai mult sau mai puțin odihnit; atunci trebuie să te culci numaidecât în pat, pentru a recăpăta căldura necesară. Vei dormi mai apoi precum un prunc, uiți de insomnii!”
.................................
Am scris aici din învățaturile Părintelui Sebastian Kneipp, respectiv din scrierile sale și miracolul vindecarii bolilor. Și, m-am bucurat să regăsesc aici știința bunicilor și străbunicilor noștri, despre cum să trăiești în cunoaștere și în bucurie, cu propriul corp și cu tot ce e în jur. Găsesc că obiceiuri simple și firești, atât de benefice, uitate în timp ne-ar putea readuce odată cu simplitatea și bucuria unor senzații și noi descoperiri... Descoperirii noastre, de care avem mare nevoie acum! Găsesc aici știința veche readusă astăzi în prim plan de oameni care experimentează din nou, la nivel de experiență și predare toate aceste tehnici vechi, de când lumea.
Cine nu a auzit de băile cu gheață, cărțile scrise, aplicațiile de pe smartphone și cursurile lansate pe acesta temă, de către celebrul Wim Hof?
Cum să construim firesc și simplu un sistem imunitar rezistent?
Despre acesta este tot ce-i scris aici și despre apropiere de elementele din jurul nostru, regăsite în structura noastră: apa, aer, foc, metal, lemn - cele 5 elemente ce reprezintă 5 moduri diferite de manifestare a energiei în Univers.
Cele 5 elemente simbolizeaza 5 categorii de fenomene legate între ele, care decurg unul din altul, realizând un ciclu de stimulare sau de producție. Elementele se manifestă și în noi, legându-se de mediul înconjurător, de ciclul anotimpurilor și de fusul orar. Felul cum reacționăm fizic și emoțional la influențele externe și la forțele naturii, depind de echilibrul elementelor din interiorul nostru....
Încearcă ca de azi înainte să umblii desculț, cum spune părintele Kneipp, măcar din când în când...
